Mamele și bunicile noastre, dacă observați, nu știu să se odihnească. Simplu, fără explicații. "Ei da' cum chiar, să șăd dijeaba?" zice mama când vine la mine în vizită.
Golul din noi îl umplem diferit: unii cu dependențe (job, relații, mâncare, sport, etc). Unii caută experiențe extreme, alții sunt în poalele disperării(și asta o extremă).
Motivul nefericirii noastre este întotdeauna altul decât credem noi, se spune în Curs de miracole. Adică adevăratul gol nu este cel pe care zicem noi că îl creează cineva în noi.
Modul nostru de a gândi, de a vedea și de a simți lumea – este adevăratul motiv al golului interior. Și atunci ce facem?
1. Schimbăm percepția asupra lumii, Weltanschauungul, vorba filosofilor. Ce facem mai exact? Harta concepției despre lume. Ia mult timp, dar merită. (Va urmă)
2. Modificarea percepției asupra experiențelor și rănilor (byron katie de ex va poate ajuta)