Fuste socratice
Prentențiile, plângerea și plânsul
Să facem un mic text Ieri și azi, de câte ori ai fost nemulțumit de oamenii de acasă, de cei din stradă sau de societate? Ia un pix și o foaie și notează, ca în clasa I, cu bețișoare, de câte ori oamenii dragi ți-au trezit nemulțumirea.
Nemulțumirea trezește în noi plângerea. Aceasta la rândul ei acoperă răni despre care nu știm sau pe care nu vrem să le vedem.
În limba cea mai simplă plângerea este pretenție. Așteptări pe care noi le avem de la ceilalți și care ne rod pe dinăuntrupedinafarapecentrulinimii tale.
Cel mai des nu infidelitatea, nu respingerea, nu răceala distruge relațiile - ci pretențiile. plângerea. Plângerea apare atunci când ne depărtăm de noi înșine.
Că ce motiv am avea să cerem ceva de la ceilalți? Tocmai ceea ce noi nu avem înăuntru. O inimă plină de dragoste.
În limba cea mai simplă plângerea este pretenție. Așteptări pe care noi le avem de la ceilalți și care ne rod pe dinăuntrupedinafarapecentrulinimii tale.
Cel mai des nu infidelitatea, nu respingerea, nu răceala distruge relațiile - ci pretențiile. plângerea. Plângerea apare atunci când ne depărtăm de noi înșine.
Că ce motiv am avea să cerem ceva de la ceilalți? Tocmai ceea ce noi nu avem înăuntru. O inimă plină de dragoste.
desen: G.Murzin
Când te simți neiubit- întoarce mintea spre inima ta. Pune mâna pe ea. Ca într-o rugăciune- cheamă dragostea înapoi.
Și ea va veni. Ca lumina dimineții învierii.
Plângerea va deveni doliu. Și atunci plânsul te va naște din inima ta așa cum Hristos a înviat. Fără nemulțumiri, fără pretenții. În dragoste.
Și ea va veni. Ca lumina dimineții învierii.
Plângerea va deveni doliu. Și atunci plânsul te va naște din inima ta așa cum Hristos a înviat. Fără nemulțumiri, fără pretenții. În dragoste.